Străzile Bucureștiului păstrează memoria istorică, fiind numite în onoarea unor personalități marcante și evenimente importante. Analizându-le, putem urmări parcursul de la Evul Mediu la o capitală europeană modernizată. Mai multe pe bucharestfuture.eu.
Contextul istoric
În România, o atenție deosebită denumirilor străzilor a început să fie acordată în secolul al XIX-lea. Capitale europene precum Paris și Viena au devenit un model de urmat. Modernizarea activă a Bucureștiului a presupus schimbarea mai multor denumiri geografice.
După proclamarea Regatului României în 1881, administrația orașului a introdus redenumirea străzilor în onoarea unor personalități marcante care au modelat identitatea națională.
În secolul al XX-lea, sub influența regimului comunist, străzile bucureștene și-au pierdut denumirile istorice din cauza redenumirii în masă a obiectivelor geografice în onoarea unor personalități sovietice.
Renașterea patrimoniului cultural a început în 1989, odată cu răsturnarea dictaturii lui Ceaușescu. Noua administrație a capitalei a căutat să redea orașului istoria sa.
Redenumirea activă a străzilor din București a avut loc în perioada 1990-2006. Atenția s-a concentrat în principal pe zona centrală a orașului, unde au fost înlocuite denumirile tuturor obiectivelor geografice dedicate evenimentelor și personalităților socialismului.
Străzi numite în onoarea oamenilor de stat
În București există un număr mare de străzi numite în onoarea regilor, revoluționarilor, liderilor mișcării naționale și altor personalități de stat. Astfel de denumiri subliniază dezvoltarea politică a României și amintesc de momentele cheie din istoria formării țării.
Unele dintre cele mai faimoase străzi din București sunt:
- Bulevardul Carol I – este o stradă lungă de 800 de metri, numită în onoarea primului rege al României. În timpul domniei lui Carol I au fost create simboluri arhitecturale importante ale orașului, precum Teatrul Național, Ateneul Român și Universitatea din București;
- Strada Ion Ghica – o zonă în care se află Academia Română. Strada este numită în onoarea fostului prim-ministru al României, care a militat pentru modernizarea administrației de stat;
- Bulevardul Ion C. Brătianu – una dintre principalele străzi din centrul orașului, numită în onoarea eminentului om politic care a depus eforturi considerabile pentru independența României;
- Strada Take Ionescu – în onoarea acestui diplomat au fost numite mai multe străzi, una dintre ele aflându-se în București. Omul politic a luptat pentru extinderea granițelor României;
- Bulevardul Nicolae Bălcescu – o parte a centrului istoric al orașului. Locația este numită în onoarea unui revoluționar de seamă, care a militat pentru abolirea iobăgiei și restaurarea democrației.
Străzi numite în onoarea unor eminenți reprezentanți ai culturii
Numele personalităților istorice care au modelat moștenirea culturală a României sunt, de asemenea, imortalizate în denumirile străzilor bucureștene:
- Strada Mihai Eminescu – denumirea a fost creată în onoarea poetului considerat un simbol al romantismului românesc. Numele omului de cultură este purtat de mai multe instituții de învățământ situate în diferite orașe ale țării;
- Strada George Enescu – acest nume aparține compozitorului de renume mondial care a jucat un rol cheie în dezvoltarea culturală a României;
- Strada Tudor Arghezi – locația este numită în onoarea poetului bucureștean din secolul al XX-lea, care a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură;
- Strada Spiru Haret – situată în apropierea Universității din București. Spiru Haret este cunoscut pentru fondarea sistemului de învățământ secundar din România. De aceea, în onoarea omului de cultură nu a fost numită doar o stradă, ci și o serie de instituții de învățământ din țară;
- Strada Dimitrie Gusti – teritoriul este numit în onoarea fondatorului Muzeului Național al Satului. Dimitrie Gusti a fost un sociolog remarcabil, care a fondat în capitală o școală monografică unică.
Ideea de a numi străzile după personalități marcante este o modalitate excelentă de a fixa istoria în spațiu și de a o transforma într-o parte a vieții de zi cu zi a locuitorilor orașului.
