Gara de Nord este cea mai veche și cea mai mare gară din București. De aici, aproximativ 200 de trenuri pleacă și sosesc zilnic. De la Gara de Nord pleacă trenuri nu doar în interiorul României, ci și internaționale. De exemplu, de aici poți călători spre Chișinău, Viena, Istanbul, Budapesta, Sofia și altele. Gara de Nord este stația terminus pentru toate liniile. Gara dispune de 8 peroane și paisprezece linii. De asemenea, de la gară se poate ajunge la aeroportul Henri Coandă. Trenurile spre aeroport circulă la fiecare 40 de minute. La gară există și un punct de asistență pentru refugiații ucraineni, victime ale agresiunii ruse. În acest articol vom discuta despre istoria celei mai mari gări din București. Mai multe detalii pe bucharestfuture.eu.
Istoria gării
Piatra de temelie a gării a fost pusă pe 10 septembrie 1868, în prezența lui Carol I. Terenul pe care este construită gara aparținea boierului Dinicu Golescu. Statul român a cumpărat terenul de la nepoata acestuia. Gara a fost inaugurată abia pe 13 septembrie 1872, când a fost dată în exploatare. La început, gara purta numele „Gara Târgoviștei”, deoarece strada pe care se află (Calea Griviței) se numea anterior Calea Târgoviștei. După războiul de independență din 1877, strada și gara au fost redenumite.
La început, traficul în gară era mixt: de aici plecau atât trenuri de pasageri, cât și de marfă.
Inițial, gara nu a fost gândită ca principală gară a Bucureștiului. Cu timpul, a devenit nu doar principala gară a Bucureștiului, ci și a întregii Românii. Gara a fost construită între 1868 și 1872, având o formă de „U”. Gara este formată din două corpuri de clădire, care se unesc la capete.
Gara a fost martora multor evenimente istorice majore.
Deja în 1880, gara devenise prea aglomerată. În 1928, aici existau șase linii de plecare și patru de sosire. În august 1944, liniile și peroanele gării au fost extinse la 350 de metri.
În 1922, la gară a fost amenajată o cale funerară.
În 1932 s-au finalizat lucrările la fațada gării, care a devenit un loc de întâlnire pentru mulți călători. Acum clădirea avea un aspect mai monumental, cu un stil neoclasic, împodobit cu șase coloane mari.
Cea mai mare încercare pentru gară au fost bombardamentele din 1944 asupra Bucureștiului. Clădirea gării a supraviețuit, dar zona din jur și sute de vagoane au fost aproape complet distruse.
Între anii 1950 și 1990, traficul feroviar a crescut semnificativ, însă numărul liniilor a fost extins doar în 1990.
În anii 1960 au avut loc lucrări de modernizare a gării. A fost introdus un sistem de iluminat mai modern, au fost îmbunătățite peroanele și liniile, ceea ce a asigurat o vizibilitate și siguranță mai bune.
Nicolae Ceaușescu a avut în plan demolarea clădirii gării și mutarea acesteia la marginea orașului. Proiectul era planificat pentru 1992, dar din fericire nu a fost realizat din cauza căderii regimului în 1989.
Modernizarea gării
În ultimii ani, numărul călătorilor care folosesc gara a scăzut semnificativ. Acest lucru ar putea fi explicat fie prin faptul că acum este mult mai simplu și mai rapid să călătorești cu avionul, fie prin starea precară a gării. Pentru renovarea gării ar fi necesare investiții de 3000 de milioane de euro și trei ani de lucrări.
Renovarea ar permite adaptarea gării pentru trenurile de mare viteză și transformarea acesteia într-un mare centru comercial, unde călătorii și-ar putea petrece timpul înainte de călătorie. În prezent, gara are deja locuri confortabile de așteptare. Pe lângă sala de așteptare, există și multe cafenele.
Chiar dacă numărul călătorilor a scăzut, zilnic prin gară trec aproximativ 10.000 de oameni. În perioadele sărbătorilor religioase, numărul acestora se apropie de 15.000 de persoane pe zi.
În decembrie 2019, a început elaborarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea gării. Principalul obiectiv al modernizării este transformarea gării într-un important nod feroviar european și reorganizarea acesteia conform principiilor unui „oraș inteligent”. De asemenea, toate clădirile gării vor fi consolidate și modernizate.
Cum Gara de Nord a primit refugiați ucraineni
În zilele de 24-25 februarie 2022, aproximativ 100 de refugiați au sosit cu 5 trenuri la Gara de Nord din București. Aceștia au fost întâmpinați de personalul de securitate al gării și conduși în sala de așteptare, unde a fost amenajată o zonă de odihnă. Refugiaților li s-au oferit apă și hrană. Pe perioada șederii în gară, aceștia au primit sprijin din partea Primăriei București și a organizațiilor neguvernamentale. Punctul de coordonare de pe peronul central a funcționat activ pentru a-i ajuta pe ucraineni cu toate întrebările importante. Voluntarii vorbesc fie ucraineană, fie engleză.
Pe 4 martie 2022, la gară au sosit aproximativ 1000 de refugiați.
Astfel, Gara de Nord din București are o istorie bogată, care continuă să se scrie. În ciuda stării sale actuale, gara rămâne un loc plin de atmosferă, unde călătoriile și întâlnirile sunt așteptate cu nerăbdare. Gara de Nord este inclusă în lista monumentelor istorice din București și este considerată un simbol al orașului. Gara a lăsat o amprentă puternică asupra arhitecturii zonei și rămâne un punct de referință important nu doar pe harta orașului, ci și a întregii țări.
