Bucureștiul este un oraș turistic, care se distinge printr-o arhitectură unică. În capitală, monumentele istorice vechi se combină armonios cu clădirile moderne urbane. Arhitectura zonei Lipscani, mai bine cunoscută sub numele de Centrul Vechi, a fost păstrată în mod deliberat. Datorită clădirilor sale rafinate, Bucureștiul este adesea numit Micul Paris. Mai multe pe bucharestfuture.eu.
Istoria creării capodoperelor arhitecturale
Timp de secole, Bucureștiul a fost una dintre principalele rute comerciale ale Europei. Drept urmare, populația orașului era formată din reprezentanți ai diferitelor naționalități, care au influențat formarea culturii și arhitecturii capitalei.
Din secolul al XVIII-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea, Bucureștiul a fost influențat de civilizația otomană, care și-a adus contribuția și în construcții. În această perioadă, se construiau activ hanuri.
Zona Lipscani era centrul comercial al orașului, unde opreau negustorii și meșteșugarii. Clădirile din această zonă aveau un caracter funcțional. De obicei, la parter se aflau ateliere și magazine, iar deasupra acestora erau construite spații de locuit.
La începutul secolului XX, Bucureștiul a intrat sub influența Europei de Vest. Treptat, arhitectura capitalei s-a îmbogățit cu elemente neoclasice și neobaroc. În acea vreme, Parisul devenise etalonul orașului european, așa că arhitectura sa era un model pentru constructori. De atunci, zona Lipscani a fost reconstruită ținând cont de factorul estetic.
În timpul regimului comunist, multe clădiri din București au fost neglijate. Restaurarea a început în 1989. Treptat, zona Lipscani s-a transformat într-o zonă turistică și de agrement, care a început să fie numită Centrul Vechi.
Exemple de clădiri unice
Pe străzile Bucureștiului se pot vedea exemple ale arhitecturii urbane din secolele trecute. Printre cele mai remarcabile monumente se numără următoarele clădiri:
- Palatul Parlamentului – o clădire care a intrat în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai mare și cea mai grea clădire administrativă din lume;
- Primăria – o clădire tipic bucureșteană de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, păstrată până în prezent ca monument istoric;
- Mai multe case vechi cu magazine, situate pe teritoriul Centrului Vechi. Clădirile se disting prin fațade atipic de înguste. Caracteristicile arhitecturale s-au păstrat de la sfârșitul secolului al XIX-lea;
- Casa Melik – o clădire cu o vechime de peste 260 de ani. Monumentul istoric a fost reconstruit de mai multe ori, însă elementele arhitecturale cheie au rămas în forma lor originală. Instituția funcționează ca muzeu;
- O casă de negustor – clădirea a fost construită în prima jumătate a secolului XX. Este una dintre cele mai joase case din București. Înălțimea de la podea până la cornișă este de 1,74 metri.
Starea actuală a arhitecturii
De la începutul anilor 2000, în zona Lipscani a început restaurarea fațadelor și adaptarea străzilor la nevoile turiștilor și ale locuitorilor orașului. Multe clădiri vechi au fost transformate în restaurante, magazine și alte localuri populare printre vizitatorii capitalei. În procesul de modernizare, unele elemente arhitecturale s-au pierdut. A apărut o problemă de disonanță vizuală, unde caracteristicile vechi ale construcțiilor se învecinează cu aparate de aer condiționat, ferestre din plastic și panouri publicitare luminoase. Pentru a păstra atmosfera medievală în mijlocul Bucureștiului, este necesar un echilibru competent între patrimoniul arhitectural și elementele comerciale. Centrul Vechi s-a transformat rapid într-un centru turistic, însă își pierde treptat autenticitatea.
Periodic, administrația orașului implementează proiecte de conservare și restaurare a monumentelor arhitecturale. Cu toate acestea, de obicei, în cadrul unor astfel de inițiative, are loc doar restaurarea exterioară a clădirilor. Structurile interne își pierd aspectul original din cauza adaptării mediului la nevoile consumatorilor moderni.
