Pe 4 martie 1977, un cutremur foarte puternic a zguduit România, având consecințe devastatoare pentru țară și pentru capitala sa. Pe scara Richter, cutremurul a avut o magnitudine de 7,4 și a durat aproximativ 56 de secunde. A fost atât de puternic încât s-a resimțit în întreaga Europă de Sud-Est. În București, aproximativ 1.570 de persoane au fost afectate, iar circa 300 de oameni au fost grav răniți. La nivel național, au fost distruse 35.000 de locuințe, dar cele mai mari pagube arhitecturale s-au concentrat în București, unde s-au prăbușit peste 33 de clădiri. În acest articol, vom discuta despre impactul acestui eveniment asupra peisajului arhitectural al orașului. Mai multe detalii pe bucharestfuture.eu.
Cum s-au desfășurat lucrurile?
Pe 4 martie, Nicolae Ceaușescu se afla împreună cu soția sa la un banchet oficial în Nigeria, organizat de președintele nigerian pentru oaspeți. La un moment dat, un secretar român a intrat în sală și a anunțat situația din România. Ceaușescu a informat președintele nigerian, iar banchetul s-a încheiat în scurt timp.
Inițial, s-a raportat un cutremur cu magnitudinea 10 și distrugerea totală a capitalei României. Din cauza întreruperii energiei electrice în București, legăturile au fost imposibil de realizat. Autoritățile locale nu știau cum să reacționeze, deoarece nu erau pregătite pentru o asemenea catastrofă și nu dispuneau de echipamente speciale. După ceva timp, legăturile au fost restabilite, iar Ceaușescu a emis primele ordine și a declarat stare de urgență în România.
În aceeași noapte, un avion a adus delegația română înapoi la București. Ceaușescu a vizitat diverse zone ale capitalei pentru a evalua situația. A ordonat continuarea operațiunilor de salvare chiar și după expirarea termenului stabilit în statute.
Împreună cu Crucea Roșie, salvatorii și pompierii au făcut tot posibilul pentru a salva cât mai multe persoane. Martorii au relatat că, în primele ore, reacția autorităților a fost slabă, motiv pentru care locuitorii din București au început să-și salveze singuri victimele.
Ce monumente arhitecturale au fost afectate de cutremur?
Arhitectura Bucureștiului a suferit grav din cauza acestui eveniment tragic. Chiar și astăzi putem observa urmele lăsate de cutremur pe fațadele clădirilor din centrul și de la periferia orașului. Bucureștiul are un peisaj arhitectural destul de eterogen, iar clădirile parțial distruse contribuie la acest aspect unic.
Bulevardele Magheru și Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei și străzile adiacente au fost printre cele mai afectate.
Printre clădirile avariate se numără: hotelurile „Dunărea” și „Continental”; o clădire mare pe strada Tudor Arghezi, clădirea din fața Ministerului Comerțului Exterior; hotelul-restaurant „Victoria”; o clădire de pe bulevardul Magheru; clădirea în care se afla cofetăria „Casata”.
Cofetăria „Casata” a fost prima clădire care s-a prăbușit în oraș. Cofetăria era faimoasă pentru înghețata sa și era foarte populară printre studenți. Ulterior, clădirea a fost restaurată și a fost deschisă o nouă cofetărie, dar sub un alt nume.
O altă cofetărie, „Scala”, s-a transformat într-o grămadă de moloz. Aici lucra renumitul cofetar Dumitru Temciuc, care prepara savarine și amandine după o rețetă proprie. A supraviețuit cutremurului, iar după restaurarea clădirii, a continuat să lucreze. A deschis o cofetărie mai mică, dar oamenii au continuat să vină.
Cofetăria „Nestor” de pe Calea Victoriei era cunoscută pentru cele mai bune bomboane de ciocolată din oraș. Mai târziu, pe locul clădirii distruse a fost reconstruit un întreg cvartal, care a devenit parte a hotelului „București” (acum „Radisson”).
Pe cvartalul Wilson se afla odinioară pensiunea „Bulevard”. Înainte de cutremur avea o formă convexă, iar după, una concavă.
Locurile în care se aflau aceste clădiri arată astăzi complet diferit. În majoritatea cazurilor, au fost ridicate alte clădiri. În alte cazuri, fostele adrese au dispărut din cauza reproiectării din anii ’80.
Cum a continuat regimul comunist distrugerea cauzată de cutremur
Regimul comunist a profitat de cutremur pentru a demola anumite clădiri care nu erau pe placul autorităților. De exemplu, s-a decis demolarea bisericii Enei, situată lângă Institutul de Arhitectură Ion Mincu. În timpul demolării cvartalului „Dunărea”, un utilaj a lovit pur și simplu turla bisericii. Așa a început lupta între intelectualii din domeniul culturii și artei și autorități pentru protejarea patrimoniului arhitectural. Din păcate, biserica nu a putut fi salvată. Odată cu biserica, au dispărut pentru totdeauna și frescele importante din istoria României, realizate de Gheorghe Tattarescu.
O altă victimă a acțiunilor similare a fost fostul sediu al Uniunii Artiștilor Plastici de pe strada Sevastopol.
Aceste acțiuni au dus la dispariția colecțiilor de artă din diverse case memoriale. Așa a apărut în București Muzeul Colecțiilor.
În 2024 s-au împlinit 47 de ani de la cutremur. Potrivit cercetătorilor, Bucureștiul modern nu este pregătit pentru o astfel de catastrofă. Majoritatea clădirilor din capitală nu au fost evaluate, astfel încât nu se știe câte dintre ele prezintă risc seismic. În cazul unui cutremur similar, 23.000 de clădiri bucureștene ar putea fi afectate, iar 6.500 de persoane ar putea muri.
